Inimă de samurai - Margi Preus

    Am primit cartea în cel mai frumos mod cu putință.
    Cu vreo 10 zile înainte de Crăciun, Ana, copila mea de „aproape 8 ani”, m-a rugat să o duc la „cumpărături de cărți” și să nu o întreb nimic altceva. A mai făcut o pauză și m-a întrebat câți bani poate să cheltuiască pe 4 cărți. I-am stabilit o limită de 30 de lei de carte și am întrebat-o dacă are nevoie de ajutor la alegere. Nu, nu avea. A avut, spre sfârșit, când a obosit din cauza multitudinii de alegeri disponibile, dar n-a divulgat decât vârsta destinatarului. A ales Inimă de samurai de  Margi Preus, Sunt o babă comunistă de Dan Lungu (aici a fost influența mea), ... Câteva zile mai târziu, în sâmbăta în care am împodobit bradul, am primit fiecare (Petru, Oti, Cristi și cu mine) câte un cadou frumos împachetat: o carte și un dulce. Eu am primit Inima de samurai și bomboane Raffaello.
    Cred cu tărie că există o regulă sfântă a părinților:

Atunci când primești o carte în dar de la copilul tău, lași totul baltă și o citești.

    Bazată pe viața (reală a) lui Nakahama Manjiro, Inimă de samurai prezintă aventurile tânărului pescar mai întâi naufragiat, salvat de marinarii de pe baleniera John Howland, apoi adoptat de căpitanul vasului și înscris în sistemul educațional american. Toate întâmplările îl transformă pe tânărul Manjiro/John Mung din copilul japonez în adultul care nu aparține pe deplin nici lumii tradiționale japoneze, nici celei progresiste americane, dar care va servi pe post de punte între cele două lumi.

Manjiro avea șaisprezece ani. Părăsise Japonia de mai bine de doi ani, pe care îi petrecuse în cea mai mare parte pe mare. Se spălase bine, se tunsese, își lustruise cizmele și, într-un final, se postase lângă catargul principal, așteptând să zărească pentru prima data țărmul noului său cămin.

    E o carte plăcută și ușoară, potrivită pentru vârsta de 12-15 ani.