Dovleacul nostru

Miercurea fara cuvinte (2) - Enisala

MFC

Sa ucizi o pasare cantatoare - Harper Lee

    Nu-mi amintesc care a fost ultima carte care a iscat in mine o reactie asemanatoare (poate Micul Print a lui Anoine de Saint-Exupery). Am terminat de citit Sa ucizi o pasare cantatoare acum mai bine de o luna si n-am mai putut citi nimic altceva de atunci.
    Naratoarea, Scout - o fetita de 8 ani, ne deapana povestea procesului lui Tom Robinson si felul in care acest proces schimba relatiile dintre locuitorii din Maycomb. Pe masura ce actiunea se desfasoara, Scout descopera, cu inocenta specifica copilariei, prejudecatile, principiile si tot restul convenientelor ce fac parte din viata adultilor.
   

sursa

    Maycomb este un oras neobisnuit. Aflat departe de drumurile comerciale, de calea ferata si de restul fermelor din tinut (gratie interventiei unui "hangiu" priceput), Maycomb nu infloreste si nu se dezvolta ci "zace" intr-un soi de amortire, din care este trezit brusc de procesul unui negru care este acuzat ca a violat o fata alba. Scout (numele corect ar fi Jean Louise) , fratele ei - Jem - si tatal lor - Atticus Finch - sunt in mijlocul povestii pentru ca Atticus este numit avocatul apararii. 

    In fiecare vara, Scout si Jem isi petrec timpul impreuna cu Dill Harris incercand sa-l zareasca pe vecinul lor, Boo Radley, inchis in casa din cauza unei misterioase nebunii.  Vara trece, Dill pleaca acasa si Scout incepe scoala doar ca sa sufere o mare dezamagire: invatatorea, Caroline Fisher, ii interzice sa mai citeasca sau sa scrie, pentru ca un copil care stie sa citeasca la inceputul clasei I contravine sistemului ei de predare (suna familiar?). 

    Pe masura ce locuitorii orasului afla ca Atticus a acceptat sa fie avocatul lui Tom Robinson, incep si presiunile, la scoala si in oras, asupra lui Jem si a surorii lui. Cand Atticus le cere copiilor sai sa ignore orice provocare pe acest subiect cei doi incep sa creada ca tatal lor este las si slab. 

    Procesul este o insiruire de minciuni transparente din partea acuzarii demontate de Atticus cu usurinta, insa verdictul final este -spre socul celor doi copii - "vinovat" si Tom este condamnat. Cu toate astea, tatal fetei domnul Ewell promite sa se razbune pe Atticus pentru ca i-a demontat minciunile si incearca sa-i omoare pe cei doi copii. 

    

Miercurea fara cuvinte

MFC

Concediu mare 2013 - Trophaeum Traiani

    Intr-un final, pe 2 august, ne-am incarcat bagajele in masina si am pornit inapoi spre casa. Ne-am abatut de la drum ca sa revedem monumentul de la Adamclisi ridicat in cinstea victoriei lui Traian. 

     Monumentul l-am gasit in plina renovare, mai alb si mai stralucitor decat ultima data cand trecusem pe aici.

    Ba chiar am gasit si pe cineva binevoitor care ne-a deschuiat usa monumentului si ne-a lasat sa-l vedem asa cum arata el in realitate, caci ce se vede alb si stralucitor este doar o masca (de rigips, parca)  asezata peste monumentul initial.

Obsesia zilei de azi (37)

Concediu 2013 - Enisala

    La capatul unei zile lungi si obositoare, mai mult ca un cadou pentru ziua mea, am ajuns la Enisala.
    Din Babadag am luat-o pe niste drumuri inspaimantatoare, sincer cred ca ar fi fost mai ok daca n-ar fi fost asfaltate deloc,  apoi pe niste drumuri (surprinzator) netede ca in palma, am admirat paduri de turbine eoliene, am cautat cuiburi de berze in varfurile stalpilor de lumina (caci stalpii de telegraf au disparut de mult din peisaj) si am ajuns la poalele cetatii intr-un moment al zilei in care lumina soarelui cadea aproape paralel cu pamantul si totul era invaluit intr-o lumina calda.

    Micuta si zvelta, cetatea Enisala este asezata in varful unui deal (masiv de calcar jurasic) de unde vegheaza stinghera asupra lacurilor Razim si Babadag. Aproape ca ti-e teama sa n-o deranjezi.

    Mai mult decat cetatea in sine, al carei aer romantic n-am reusit sa-l prind (am mentionat ca ocupa varful unui masiv si ca ai nostrii copii aveau predilectie catre marginile abrupte?), m-a impresionat privelistea pe care o ai din cetate. Canale drepte, ordonate, brazdeaza suprafata acoperita de stuf a lacului in directii dispuse geometric. Pur si simplu frumos. Te face sa iti doresti sa te muti acolo.

    Cetatea de la Enisala a fost construita pentru controlarea traficului naval de catre bizantini (probabil) si a fost ulterior preluata de genovezi, prin secolul 14, ei avand si monopolul calatoriilor pe Marea Neagra.

    Cetatea a fost parasita ca urmare a formarii cordoanelor de nisip ce au separat lacul Razim de Marea Neagra, pe la 1600.

Mozaicul lunii septembrie

    Ma alatur si eu provocarii Irinei.