joi, august 30, 2012
luni, august 27, 2012
Sfanta Marie Mare
Am petrecut una dintre cele mai frumoase zile de Sf Marie impreuna cu sotul si cei doi copii ai nostrii.
Am ales sa ramanem acasa chiar pe 15 august, desi am fi putut sa mergem la munca si sa ne luam liber in alta zi.
In mod surprinzator, atat Ana cat si Alex au fost foarte-foarte cuminti si foarte veseli in ciuda (sau poate tocmai din cauza) absentei desenelor animate din programul lor. De obicei, cand ajungem la sfarsitul saptamanii si reusim sa petrecem ceva mai mult timp cu ei, ei folosesc timpul ca sa isi descarce sacul de nemultumiri adunate. In miercurea cu pricina n-au avut nici o nemultumire: n-a fost prea cald, nici prea frig, micul dejun a fost delicios, sucul a fost fix de care trebuia, am stat de dimineata in parc exact cat au avut nevoie, am dormit la pranz numai cat a fost necesar, cofetaria n-a fost prea departe, parcul nu a fost plictisitor si am ajuns acasa la timp pentru serialul preferat de desene animate. La finalul zilei eram toti (inca) cu zambetul pe buze.
Nu stiam ca mai exista cofetarii in care poti sa te asezi la masa si sa mananci o prajitura impreuna cu cineva drag. Cristi a gasit una care a fost pe placul nostru si prajiturile au fost delicioase, din categoria "mini" ca sa putem incerca mai multe: mini-tarte, mini-eclere, mini-trois-nu-stiu-ce, mini-prajitura-cu-mere, mini-placinta-cu-gutui, mini-cheese-cake.
Am fost crescuta cu ideea ca de Sf Marie Mare, pe 15 august, nu se ureaza "La multi ani" purtatorilor acestui nume, pentru ca se serbeaza Adormirea Maicii Domnului si este de fapt un parastas. "La multi ani" mi se spunea intotdeauna pe 8 septembrie, cand se sarbatoreste Nasterea Maicii Domnului. Dar cred ca sunt printre ultimii care mai tine cont de acest fapt, asa ca am fost urata si felicitata din toate directiile cat a fost ziua de lunga. In anii anteriori eram mai putin toleranta si mentionam fiecarui "urator" ca ii multumesc pentru atentia acordata DAR il astept sa revina cu urarea in septembrie cand e mai potrivit. Anul acesta m-am gandit ca e cazul sa nu mai stric bunele intentii ale oamenilor si am multumit doar, lucru care a scurtat semnificativ discutiile (telefonice sau personale) si a mentinut sentimentul de sarbatoare.
Am ales sa ramanem acasa chiar pe 15 august, desi am fi putut sa mergem la munca si sa ne luam liber in alta zi.
In mod surprinzator, atat Ana cat si Alex au fost foarte-foarte cuminti si foarte veseli in ciuda (sau poate tocmai din cauza) absentei desenelor animate din programul lor. De obicei, cand ajungem la sfarsitul saptamanii si reusim sa petrecem ceva mai mult timp cu ei, ei folosesc timpul ca sa isi descarce sacul de nemultumiri adunate. In miercurea cu pricina n-au avut nici o nemultumire: n-a fost prea cald, nici prea frig, micul dejun a fost delicios, sucul a fost fix de care trebuia, am stat de dimineata in parc exact cat au avut nevoie, am dormit la pranz numai cat a fost necesar, cofetaria n-a fost prea departe, parcul nu a fost plictisitor si am ajuns acasa la timp pentru serialul preferat de desene animate. La finalul zilei eram toti (inca) cu zambetul pe buze.
Nu stiam ca mai exista cofetarii in care poti sa te asezi la masa si sa mananci o prajitura impreuna cu cineva drag. Cristi a gasit una care a fost pe placul nostru si prajiturile au fost delicioase, din categoria "mini" ca sa putem incerca mai multe: mini-tarte, mini-eclere, mini-trois-nu-stiu-ce, mini-prajitura-cu-mere, mini-placinta-cu-gutui, mini-cheese-cake.
Am fost crescuta cu ideea ca de Sf Marie Mare, pe 15 august, nu se ureaza "La multi ani" purtatorilor acestui nume, pentru ca se serbeaza Adormirea Maicii Domnului si este de fapt un parastas. "La multi ani" mi se spunea intotdeauna pe 8 septembrie, cand se sarbatoreste Nasterea Maicii Domnului. Dar cred ca sunt printre ultimii care mai tine cont de acest fapt, asa ca am fost urata si felicitata din toate directiile cat a fost ziua de lunga. In anii anteriori eram mai putin toleranta si mentionam fiecarui "urator" ca ii multumesc pentru atentia acordata DAR il astept sa revina cu urarea in septembrie cand e mai potrivit. Anul acesta m-am gandit ca e cazul sa nu mai stric bunele intentii ale oamenilor si am multumit doar, lucru care a scurtat semnificativ discutiile (telefonice sau personale) si a mentinut sentimentul de sarbatoare.
sâmbătă, august 25, 2012
Descoperirile saptamanii (1)
Doua lucruri m-au impresionat in bloguri saptamana asta (am si alocat foarte putin timp cititului pe bloguri, probabil de aceea sunt asa de putine):
1. Tsh, de la simplemom.net, implineste 35 de ani saptamana asta si foloseste prilejul pentru o lista retrospectiva: 35 de lucruri invatate pana la 35 de ani
1. Tsh, de la simplemom.net, implineste 35 de ani saptamana asta si foloseste prilejul pentru o lista retrospectiva: 35 de lucruri invatate pana la 35 de ani
2. Make eye contact, practice shaking hands, and don’t slouch when you sit.2. Germina, de la Fluturi, scrie despre Experimente despre aer o activitate de care ar fi si Alex foarte interesat. Abia astept sa se intoarca din vacanta si sa ne punem si noi pe experimente.
[...]
5. If you’re standing at the counter and can’t decide which one, go for the one with chocolate. That’s always a good move.
[...]
11. You’re never, ever, ever ready for kids. If you wait until life is just perfect, you’ll never have them.
[...]
23. If Morgan Freeman narrates it, it’s usually worth watching.
[...]
joi, august 16, 2012
Dorintele unei mame in 1860
"I want my daughters to be beautiful, accomplished, and good.To be admired, loved, and respected. To have a happy youth, to be well and wisely married, and to lead useful, pleasant lives, with as little care and sorrow to try them as God sees fit to send.To be loved and chosen by a good man is the best and sweetest thing which can happen to a woman, and I sincerely hope my girls may know this beautiful experience. It is natural to think of it, Meg, right to hope and wait for it, and wise to prepare for it, so that when the happy time comes, you may feel ready for the duties and worthy of the joy. My dear girls, I am ambitious for you, but not to have you make a dash in the world, marry rich men merely because they are rich, or have splendid houses, which are not homes because love is wanting. Money is a needful and precious thing, and when well used, a noble thing, but I never want you to think it is the first or only prize to strive for. I'd rather see you poor men's wives, if you were happy, beloved, contented, than queens on thrones, without self-respect and peace."
Little Women, Louisa May Alcott
Abonați-vă la:
Postări (Atom)