Câteodată simțim că dacă am reuși identificăm cauza anxietății, dacă am reuși să înțelegem DE CE suntem așa și de ce reacționăm așa lucrurile ar fi mai suportabile. Dar deși nu putem afla DE CE, există totuși speranță :-).
Neuroplasticitatea (alt cuvânt frumos) este capacitatea creierului de a crea noi legături între neuroni.
Am învățat în școală că procesul de generare de noi neuroni (neurogeneza) este intens în copilărie și își începe declinul în adolescență. Din această cauză s-a crezut întotdeauna că la maturitate capacitatea de învățare este limitată. Ei bine, acesta este un neadevar. Deși neurogeneza încetinește la vârsta adolescenței, s-a demonstrat că procesul de învățare depinde mai mult de neurplasticitate decât de neurogeneză, iar neuroplasticitatea nu încetinește cu vârsta.
Dacă ne întoarcem din nou la vechiul aforism "repetiția e mama învățăturii" (repetitio mater studiorum) sau la expresia favorită a neuroștiinței „neurons that fire together wire together”, înțelegem că trebuie să ne educăm repetat să etichetăm îngrijorările fără temei și gândurile anxioase ca fiind false alarme. Din nou și din nou și din nou.
Nu trebuie să înțelegem neapărat care este chimia din spatele anxietății, ce anume o provoacă, dar putem să ne educăm creierul să o recunoască și să o trateze diferit.
-----
Anxietatea. Cum să (1)
Anxietatea. Cum să (2)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu