Iata un fapt despre care ar fi trebuit sa vorbesc mai de mult si despre care ar trebui sa vorbesc mai des: Alex adora sa citeasca. Orice - carte, revista, carte electronica, atlas, enciclopedie. Orice are text tiparit este in topul preferintelor. L-am vazut plecand de la televizor ca sa citeasca.
A fost o vreme cand nu credeam ca asa ceva se va intampla. A fost o vreme cand Alex asculta povesti doar daca se putea juca in acelasi timp.
Si iata, cu un declic, s-a intamplat.
A inceput, incet-incet, in toamna anului trecut, la mare (unde se intampla doar lucruri bune, :p ): Alex nu vrea cu nici un chip sa mai doarma la pranz (i se pare ca ii fuge viata prea repede si pierde prea mult timp dormind) si fratii lui au varsta la care lipsa somnului de pranz echivaleaza cu un dezastru in toata regula. Dar, vezi bine, Alex nu poate sa stea pur si simplu linistit. Asa ceva ar fi nemaiauzit. Iar daca Alex are voie sa se joace, de ce nu s-ar juca si Oti, sau de ce nu s-ar juca si Ana??
Ce sa fac - ce sa fac?
Am scos Kindle-le la inaintare. Nu e o carte, deci n-am fost refuzata din principiu. Ba chiar e un "device" asa ca un grad de fascinatie fata de el exista in mintea copilului. I-am setat dimensiunea fonturilor mai mare, i-am deschis Pinocchio si i l-am pus in brate.
Nu i-am mai auzit glasul mai bine de o ora.
A fost mi-nu-nat.
De atunci a depasit faza cartilor electronice. Citeste orice ii cade in mana si nu are titlu de "lectura obligatorie". Cateodata reciteste ce i-a placut. Din cand in cand imi citeste cate un fragment amuzant. Cand ajunge la scoala prea devreme isi scoate cartea si se pierde in ea.
Are tot timpul in ghiozdan cel putin o carte "de citit", cateodata sunt doua (in caz ca e plictiseste). Uneori cand ii ridic ghiozdanul ma uimeste greutatea ce o tot cara dupa el - in zilele respective sigur are o carte cartonata indesata in ghiozdan.
Sunt foarte mandra de el, v-am spus?
A fost o vreme cand nu credeam ca asa ceva se va intampla. A fost o vreme cand Alex asculta povesti doar daca se putea juca in acelasi timp.
Si iata, cu un declic, s-a intamplat.
A inceput, incet-incet, in toamna anului trecut, la mare (unde se intampla doar lucruri bune, :p ): Alex nu vrea cu nici un chip sa mai doarma la pranz (i se pare ca ii fuge viata prea repede si pierde prea mult timp dormind) si fratii lui au varsta la care lipsa somnului de pranz echivaleaza cu un dezastru in toata regula. Dar, vezi bine, Alex nu poate sa stea pur si simplu linistit. Asa ceva ar fi nemaiauzit. Iar daca Alex are voie sa se joace, de ce nu s-ar juca si Oti, sau de ce nu s-ar juca si Ana??
Ce sa fac - ce sa fac?
Am scos Kindle-le la inaintare. Nu e o carte, deci n-am fost refuzata din principiu. Ba chiar e un "device" asa ca un grad de fascinatie fata de el exista in mintea copilului. I-am setat dimensiunea fonturilor mai mare, i-am deschis Pinocchio si i l-am pus in brate.
Nu i-am mai auzit glasul mai bine de o ora.
A fost mi-nu-nat.
De atunci a depasit faza cartilor electronice. Citeste orice ii cade in mana si nu are titlu de "lectura obligatorie". Cateodata reciteste ce i-a placut. Din cand in cand imi citeste cate un fragment amuzant. Cand ajunge la scoala prea devreme isi scoate cartea si se pierde in ea.
Are tot timpul in ghiozdan cel putin o carte "de citit", cateodata sunt doua (in caz ca e plictiseste). Uneori cand ii ridic ghiozdanul ma uimeste greutatea ce o tot cara dupa el - in zilele respective sigur are o carte cartonata indesata in ghiozdan.
Sunt foarte mandra de el, v-am spus?
Te cred si eu ca esti mandra! :)
RăspundețiȘtergereSi eu sunt de al meu ... care e tot ca Alex al tau. Al meu nu are carti in ghiozdan, ptr. ca n-are timp de citit la scoala, dar cand are timp, e cu cartea in mana ... se baga mai devreme in pat (pana si in vacanta), doar ca sa citeasca. Si eu sunt tare multumita, il aprovizionez mereu cu carti. :)
Eu cred ca si copiaza ce vad la mamele lor ....
Te imbratisez si sper sa o tina tot asa (amandoi ... si sa-i urmeze fratii mici)!.
Alina
De tinut cred ca o sa o tina asa - nu prea poti sa te lasi de citit. Poate doar sa ia vreo pauza.
RăspundețiȘtergereSi sper din tot sufletul sa-i urmeze si cei mici.
E mare lucru sa ai mintea deschisa!
Va imbratisez pe toti!