Pentru mine, orice carte citita, orice film vazut, orice poveste ascultata, orice fel de interactiune se intampla la nivel empatic. Principala modalitate prin care procesez informatiile este empatia. Asa incat lectura acestei autobiografii a fost un chin de la prima pana la ultima pagina.
Oricine a citit Rosu ucigas (titlul face referire la steagul Japoniei) va lega experienta, macar vag, de ceea ce stie despre lagarele naziste. Personal, despre lagarele naziste am doar imagini estompate (cateva texte istorice, poze ale gropilor comune, poze ale lagarelor, si cele cateva filme artistice care s-au facut de-a lungul timpului), experiente obiective, asa incat confesiunea adultului care si-a petrecut copilaria intr-un lagar japonez a fost un soc pentru mine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu